Decembrii

Celui mai bun prieten, ucis în Revolutia din Decembrie ’89

Întâlnește-mă-n gânduri când stele cobor
Să-și prindă odihnă de-o cale în noi,
Să prindă amintiri în rever printre ploi
Ce-și picură stropii greoi peste dor.
Întâlnește-mă-n gânduri și-apoi printre nori
Îți lasă iar pașii să prindă culori.

Ți -aș scrie cum timpul se așterne frumos
Peste-orașul cu zăpezi în decembrii,
Purtându-și prea plinul și râsul, celebrii
Actori în nuanțe dansând zgomotos.
Ți-aș scrie cum timpul mă joacă-n lumină,
Dar pana-mi se pierde pe-o urmă străină.

În cerc cu amintiri rătăcesc mai mereu
Iar sănii gonesc peste dealuri, cu noi
Visând libertăți și îndrăznind mai apoi
Să le prindem nuanțe într-un eseu.
În cerc cu amintiri un decembrie gri
Stă încă pitit lângă verbu-a muri.

© Simona Prilogan

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.