În mine se întâlnesc poemele

În mine se întâlnesc poemele,
La răscruce de gânduri, albastru și dor;
Ne îmbrățișăm tainele în pridvor
Iar rimele le învelim cu cretă color.

În muzica timpului sărim un șotron,
Un elastic, ori coardă, sau orice o fi.
Cadențăm uneori între a ști,
A visa, a cânta, mulțumind, a iubi.

În albastrul meu se întâlnesc norii
Să-mbrățiseze visarea pe-o felie de cer,
Să-i dezlege lumini în cerc de mister
Și-n ploi să alunge tristeți, în eter.

În mine se îmbrățișează întrebările
Bolborosind răspunsuri între înghițituri de foc,
De clipe și cântări prinse-n deochi,
De lumi neîncepute dar golite-n mijloc.

În mine se întâlnesc poemele,
Căutându-mi rimele în dimineți curgătoare,
Cerbii vrăjiți ne duc spre izvoare
De viață, de cânt, de furtuni și mirare

© Simona Prilogan

3 thoughts on “În mine se întâlnesc poemele

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s