(În)semne

Primăvara nu dădea încă semne că ar vrea să între în scenă; stătea pitită după umbrele serilor reci de martie. Mă împachetasem printre idei și promisiuni de suflet legate de buchetele speranței. O speranță ce își cam uitase o vreme însemnările în cufărul copilăriei, dar care se rotunjea acum într-un albastru intens: viața categoric trebuie să meargă înainte! Cu primăvară sau nu. Un albastru mă desena prin gânduri, prin dorințe, deasupra de toate neputințele ce își consemnaseră orele de ticăloșie, peste râurile tristeților lungi de nopți nedormite. Un albastru intens mă dansa la braț cu optimismul. Curios cum, dintr-o adâncă râpă a deznădejdii în care demonii rânjesc peste lacrimile durerii, sufletul își face coardă de lumină dintr-un firicel timid de curcubeu, și îmbrățișează bucuria cu toată forța, dându-i vieții noi puteri.

Am plecat… Uneori este atât de eliberator să pleci. Departe. Cât mai departe. Am plecat cu tot cu (în)semne… Unele încă mai stau lipite de coaja sufletului, în procesul de vindecare, ca un protector împotriva sângerării. O vreme nopțile au avut zgomot de vise rănite, în care teama că voi fi ucisă, iar și iar, mă trezeau la realitate. O realitate în care eram liberă… Și respiram iar ușurată…

Cândva o numisem Iubire. O nălucă înaltă, despletită și plină de zâmbete dezinvolte. Apoi pe lângă ea se pitiseră, aliniate cuminți, prejudecățile timpurilor. Că așa trebuie să fie, că așa se cade, că așa ne este rostul, că așa trebuie femeia să rabde, că femeia trebuie să fie supusă, că așa … Că… Iar sensibilitatea joacă la pariu cu norocul. Și lasă semne dureroase uneori peste fâșia timpului. Fiecare cu norocul lui. Dar fiecare cu sensibilitatea lui. Iar când năluca zveltă dispare dincolo de zidurile realității, sinuciderea este la o zbatere de gând distanță. Iar amintirea semnelor de odinioară accentuează groaza. „Ha! Nenorocita aia de curvă. Și-a înșelat soțul. El a omorât-o și apoi a făcut-o bucăți. Bine i-a făcut. Eh, l-au condamnat pe tip doar pentru că a fost sadic, părerea mea. Că de omorât, a făcut bine că a omorât-o. Dacă și-a permis să-l înșele… Iubirea este sacră, nu te joci cu chestii de-astea…” Nici măcar nu-l înșelase. El fusese doar prea gelos și a făcut o obsesie. A primit ani grei de pușcărie. Așa au scris la vremea aceea ziarele. Se căsătoriseră din dragoste. Aceeași.
Ea era deja însărcinată când s-au cununat. Cumva, ar fi vrut să se răzgândească iar în loc de Da să spună un Nu apăsat și să fugă dincolo de păduri. Să se ascundă de rușinea lumii. Dar își spunea necontenit că așa este rostul femeii iar copilul trebuie să aibă un tată. Tot ziarele au scris că la înmormântarea femeii, copilul ar fi strigat într-o disperare plină de durere: „De ce? De ce te-ai căsătorit cu el? Trebuia să rămâi singură. Acum am fi fost amândoi în liniște…”
Am deschis iar ochii ca după un vis scuturat de plâns. Cercul vieții desena mulțimi necontenite pe acoperișul lumii. Un înger mi-a mângâiat obrazul într-o îmbrățișare de lumină. Șuvoaiele tristeții se opriseră brusc la margine de curcubeu. Le vedeam încă acolo, în încercarea de a negocia cu ignoranța mea în a înțelege semnele. Am îngenunchiat în gânduri alături de ochii inocenți și senini ai copilului.

© Simona Prilogan

7 thoughts on “(În)semne

  1. Firicelul luminos și dătător de speranță al curcubeului s-a lăsat dintr-o dată acoperit de tristețea întunecată a norului… A intrat în firescul unei lumi cenușii, unde norii sunt acceptați ca normalitate.
    Ce-i trebuie albastrului să se transforme în gri? Unii răspund că negrul. Alții vor zice că se strică din orice, și numai dacă își lasă puțin ochii în jos…

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.