Legenda lui Prier (III)

Mirările și astăzi curg peste a basmului gradină
Despre acel vrăjit amurg scăldat de zâne în lumină,
Despre cum fata reuși să pună păcăleli în snoave
Iar timpului îi dărui pecetluire de hrisoave. 

Legenda spune cum Prier atinse salcia divină,
Luând din ea bucăți de cer rostogolite pe tulpină. 
În timp ce Regele privea a sorții crudă transformare
Cerându-i fetei să-i redea dreptul la viață pe hotare. 

Prier își socoti în gând bufoneria cea perfectă,
Sculptând idei pe-aripi de vânt, schițând decizia corectă. 
Iar Regelui viața-i cruță, cerându-i să-i îndeplinească 
O prea visare și-o redă în notă blandă și firească. 

Dorindu-şi ca o dată-n an o lună să îi poarte faima
Iar prima zi-n cotidian să-i amorțeasca farsei spaima,
Când zei și zâne se-mbulzesc pe-a primăverii balustradă
Prier să-și cheme prea firesc o lună şalmă-n bufonadă. 

Când serile se prind în crâng din marea cerului coboară
Un vânt bezmetic și nătâng spunând povești de-odinioară,
Cu un fior de bazaochi, cu snoavele pornite-n basme,
Lăsându-i nopțile-n deochi de ghidușii și de fantasme.

© Simona Prilogan

3 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s