Melos

E vremea dimineții noastre,
Ne prindem zâmbete-n rever
Și-n vorbe picurăm mister
Rostogolit din slăvi albastre
Și-nmugurit în stropi de cer.

E ceasu-ndrăgostirii lumii
Când cerbi vrăjiți aleargă-n gând
S-adape-n vise, luminând
Tandrețea pe coroana vremii
Cu melosul din ea curgând.

E roșul florilor pe dealuri,
În inimi macii își vorbesc
Despre dorințe-ntr-un firesc
Sculptat în roci de idealuri
Cum numai zeii meșteresc.

E verdele cetate sfântă
La poala muntelui cărunt
Iar lanu-și prinde în tumult
Seninul în alai de nuntă
Printre voințe și dor mult.

© Simona Prilogan,  Visările dintre castani

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s