Speranță

Vremea de răsfăț mă leagă de-un visVremea de cântec îmi șuieră-n geamDar plânge prezentul de dor prea mult ninsȘi-mi arde vremelnic putința ce-o am.Timpul mai cântă prin turle, doinindIar negura nopții dansează vioiPe șira spinării și-nvăluie-n gândPoveste și lacrimi, și dorul din noi.Cu mările largi pornesc în abisSă-mi caut prea rostul rostirii și-apoiSă-mi dărui luminii … Continue reading Speranță

Ploi de Mai #Villanelle

Speranța-mbrățișează vântul,Sub ceruri ape-și prind mirareCând ploaia îmi sărută gândul. În coruri stele-și prind colindulLuminii, în nuanțe-n careSperanța-mbrățișează vântul. Din nori cerești îmi scot cuvântulIar curcubeee râd sub zareCând ploaia îmi sărută gândul. Însămânțesc cu el pământulSă-i prind aripi când peste soareSperanța-mbrățișează vântul. Dansez cu bucurii în rândulÎn care îngeri pun visareCând ploaia îmi sărută … Continue reading Ploi de Mai #Villanelle

Descătuşare

Arunc cu pietre în fereastra nopții să-i descătușez aripile dintre frici și angoase. Dincolo de tumultul realității în care trenurile noastre doar au făcut cruce de o iubire adâncă și interzisă în gările ființei. De dincolo de negură se aud doar ciocăniturile resemnării ce își semnează petiția la fiecare strigăt de dor. Planete nealiniate își … Continue reading Descătuşare